Toamna lui 2010 ne-a mângâiat cu o vreme superbă, însorită, aşa că a fost o plăcere să deschidem anul cercetăşesc, mai întâi în curtea colegiului, unde ciobănaşul ne-a întâmpinat cu câteva cuvinte de bun venit. Tot el ne-a îndrumat apoi spre pădurea de la Şumuleu unde fiecare ramură de vârstă şi-a avut partea de activitate. Lupişorii au fost primii care şi-au petrecut foştii camarazi care au păşit în Ţinutul temerarilor, călăuziţi de ciobănaş, după care a venit rândul mai multor temerari să intre în Cetatea exploratorilor, printr-o poartă de lemn, dincolo de care începea o nouă aventură.
A fost pentru ei un moment de bilanţ, acolo, în decorul impresionant al toamnei, pe covorul de frunze ruginii, un moment de trecere în revistă a ceea ce au făcut de-a lungul celor patru ani cât au fost lupişori, respectiv temerari. Şi, totodată, unul solemn, de reînnoire a promisiunii cercetăşeşti, aceea de a face tot posibilul pentru o lume mai bună.
